#10 | Obtine ce vrei RAPID! Cursuri Online GRATUITE: Cum sa folosesti Auto – Persuasiunea, Angajamentul si Consecventa pentru a obtine transformari rapide care dureaza

Mesajul de azi vine in completarea mesajului de ieri cand am vorbit de cum poti folosii reciprocitatea pentru a obtine transformarile pe care le doresti.

Dupa cum ai vazut la finalul articolului am spus ca acel exercitiu functioneaza atat de bine pentru ca incorporeaza si principiul angajamentului si consecventei care spune ca daca te angajezi sa faci ceva si nu duci la finalizare vei simtii o stare negativa(discomfort psihic de nesuportat daca esti integru cu tine si nu-ti deziluzionezi mintea ingropand-o in droguri, alcool, negare etc) foarte accentuat.

Acest principiu functioneaza cel mai puternici atunci cand angajamentul este public. De ce asta? Gandeste-te putin cum era viata acum cateva sute de mii de ani. Daca iti luai angajamentul sa zicem ca vei omora o caprioara pentru a putea hranii familia(tribul) iar tu stateai si taiai iarba la caini.. cel mai probabil erai eliminat din grup si atunci supravietuirea ta era serios amenintata.

Asa ca este vorba de viata si de moarte iar sistemul nostru neuronal a invatat ca este bine sa ne tinem de angajamentele facute pentru ca alfel murim.

Poti folosii acest lucru in favoarea ta.

De ce este important pentru viata ta acum sa aplici acest principiu?

Daca chiar esti o persoana adevarata tie, integra, onesta demna de a te numii om pe pamantul acesta inseamna ca accepti sa traiesti viata doar cum vrei, si ca nimic mai jos de cum vrei tu nu este multumitor pentru tine, inseamna sa intrii in depravare morala.

Sa te minti pe tine este cea mai grava forma de delapidare morala si dezintegrare umana.

Asa ca daca iti spui anumite lucruri tie, despre visele pe care le ai, despre ce vrei sa faci, ce vrei sa atragi, cat vrei sa castigi, unde vrei sa te duci, ce vrei sa faci cu viata ta atata timp cat traiesti si nu esti cu adevarat congruent in atitudine, gandire si actiune cu ce vrei sa faci atunci esti un depravat si delapidator moral in primul rand al tau si apoi al celor din jurul tau si nu meriti statutul de a te numii om adevarat ci un hot de vise, un talhar care-si fura visele sale si fura visele celorlalti ne lasand amprenta sa pe pamantul asta.

Daca nu stabilesti ce vrei de fapt si nu te pui in congruenta cu ce vrei atunci nu meriti sa te numesti om.

Asa ca spune ce vrei de fapt. Nu accepta si nu da scuze. Devino cine esti din momentul in care ai HOTARAT ceva si nu te mai intoarce inapoi.

Cum sa faci pentru a profita de beneficiile acestui principiu?

  1. Ia o foaie de hartie si decide. Decide cine esti, decide cum vrei sa traiesti, decide cu ce fel de oameni vrei sa te asociezi, decide ce fel de relatii vrei sa ai etc. Decide si scrie pe foaie.
  1. HOTARASTE CA DIN MOMENTUL ASTA ESTI PERSOANA PE CARE AI PUS-O PE FOAIE SAU CEVA MAI BUN DE ATAT.

Daca faci asta vei incepe sa observi cum toata lumea ta se va transforma. Oamenii vor relationa altfel cu tine, nu vei mai putea fi manipulat, oamenii se vor simtii atrasi de tine si de forta ta pentru ca le vei da si lor puterea de a fii la fel. VEI FI OM SI VEI FII MANDRU DE ASTA.

Si pentru a pornii eu acest proces iti dau mai jos codul moral dupa care traiesc. Este o personalizare pentru mine a discursului lui John Galt din cartea Atlas Shrugged – Ayn Rand, mintea pe care o iubesc cel mai mult din filosofii care au trait pana acum.

Pornim:

Jur pe viata mea si pe iubirea mea fata de ea ca nu o sa traiesc niciodata de dragul altcuiva si nici nu cer altcuiva sa traiasca de dragul meu.(cu alte cuvinte jur sa traiesc doar de dragul meu, dupa ratiunea, scopul si stima de sine pe care o am si doar asta accept si de la cei cu care ma inconjor)

Moralitatea mea, moralitatea ratiunii este continuta intr-o singura axioma: existenta exista – si intr-o singura alegere: sa traiesc.

Pentru a traii am trei valori supreme in viata mea: Ratiune – Scop – Stima de Sine.

Ratiunea ca singurul instrument pentru cunoastere.

Scopul ca singura mea alegere a fericirii pe care instrumentul cunoasterii il poate atinge.

Stima de Sine ca inviolabila certitudine ca mintea mea este competenta sa gandeasca si ca merit fericirea, ceea ce inseamna ca merit sa traiesc.

Rationalitatea este recunoasterea faptului ca existenta exista, ca nimic nu poate altera adevarul si ca nimic nu poate precede actul de al percepe, ceea ce inseamna gandire – ca mintea mea este singurul judecator al valorilor mele si ale ghidului meu de actiune – ca ratiunea este un absolut care nu permite compromisuri – ca o concesiune cu irationalul invalideaza constiinta mea si ca o intoarce de la sarcina de a percepe la sarcina de a falsifica realitatea – ca asa-zis-a scurtatura catre cunoastere, care este credinta oarba, este doar un scurt circuit care distruge mintea – ca acceptarea inventiilor mistice este o dorinta de anihilare a existentei si a constiintei mele.

Independenta este recunoasterea faptului ca este responsabilitatea mea sa gandesc si ca nimic nu ma poate ajuta sa ma sustrag acestui lucru – ca nu exista niciun substitut pentru gandire, cum nimeni altcineva nu poate trai viata mea – ca cea mai grava forma de injosire de sine si auto-distrugere este subordonarea mintii mele mintii altuia, acceptarea autoritatii asupra creierului meu, acceptarea afirmatiilor lui ca fapte, zicerile lui ca adevar, prezenta lui ca pozitie de mijloc intre constiinta mea si existenta mea.

Integritatea este recunoasterea faptului ca nu pot falsifica constiinta mea, la fel cum onestitatea este recunoasterea faptului ca nu pot falsifica existenta – ca eu sunt o entitate indivizibila, o unintate integrata a doua atribute: materie si constiinta, si ca nu pot permite bresa intre mintea si corpul meu, intre actiune si gand, intre viata mea si actiunile mele – ca asemeni unui judecator pentru opinia publica, nu pot sacrifica convingerile mele pentru dorintele altora – ca increderea si curajul sunt necesitati practice, curajul este forma practica de a fii adevarat existentei, a fii adevarat adevarului, si increderea este forma practica de a fii adevarat in fata constiintei proprii.

Onestitatea este recunoasterea faptului ca nerealul este nereal si ca nu poate avea valoare, ca nici dragostea, nici faima, nici banii nu sunt valori daca sunt obtinute prin frauda – ca o incercare de a obtine valoare inseland mintile celorlalti este un act de a ridica victimele mele la o pozitie mai inalta decat realitatea, unde devin un pion al orbirii lor, un sclav al non gandirii lor si al evaziunii lor in fata gandirii, in timp ce inteligenta lor, rationalitatea lor, perceptivitatea lor devin enamicii si eu trebuie sa ma inspaimant si sa fug – ca nu doresc sa traiesc ca un dependent, si mai mult ca un dependent al stupiditatii altora sau ca un dobitoc a carui singura sursa de valoare sunt dobitocii pe care reusesc sa-i pacalesc – ca onestitatea nu este o obligatie sociala, si nici un sacrificiu de dragul altora, ci cea mai profund egoista virtute pe care o pot practica: anume refuzul de a sacrifica realitatea propriei existente in fata constiintei inselatoare a altora.

Justitia este recunoasterea faptului ca nu poti falsifica caracterul omului dupa cum nu poti falsifica caracterul naturii, ca trebuie sa judec toti oamenii cu acceasi constienta cu care judec obiectele, cu acelasi respect fata de adevar, cu aceeasi viziune incoruptibila, printr-un proces la fel de pur si rational precum procesul de indentificare – ca fiecare om trebuie sa fie judecat drept ceea ce este si tratat corespunzator, ca la fel cum nu platesc un pret mai ridicat pentru o bucata de gunoi fata de o bucata de metal stralucitor, la fel nu valorizez un stricat mai mult decat un erou – ca aprecierea mea morala este moneda pe care oamenii o platesc pentru virtutile sau viciile lor, si ca aceasta plata cere de la mine sa fiu la fel de constiincios si de cinstit ca atunci cand fac tranzactii financiare – ca a ignora viicile oamenilor este un act de contrabanda morala, si sa am admiratie pentru viciile lor este un act de delapidare morala – ca a pune preocuparile oricarui altcuiva mai sus decat justitia inseamna ca-mi devalorizez moneda mea morala si ca defraudez binele in favoarea raului, ca numai binele poate pierde ca standard al justitiei si ca doar raul poate profita – si ca in adancul gropii la finalul acestui drum, actul de faliment moral, este sa pedepsesc oamenii pentru virtutile lor si sa-i recompensez pentru viciile lor, asta este prabusirea in depravare totala, materia neagra de a slavii moartea, dedicarea constiintei mele de a deservii distrugerea existentei.

Productivitatea este acceptarea mea a moralitatii, recunoasterea faptului ca aleg sa traiesc – ca munca productiva este procesul prin care constiinta mea imi controleaza existenta, un proces constant de a acumula cunostinte si a modela materia pentru a-mi atinge scopurile, de a traduce o idee in forma ei fizica, de a remarca pamantul in forma imaginii propriilor valori – ca toata munca este munca creativa facuta prin gandire, si ca nicio munca creativa nu este facuta de o pauza in gandire repetand intr-un mod automat si necritic o rutina pe care am invatat-o de la altii – ca munca mea este la alegerea mea, si ca alegerea este atat de larga pe cat imi este mintea de larga, ca nimic mai mult nu este posibil pentru mine si ca nimic nu este mai putin uman – ca a insela in drumul meu de atinge un obiectiv mai mare decat poate sa duca mintea mea inseamna sa devin o maimuta ruginita de miscari imprumutate si timp imprumutat, si ca a ma plafona intr-o activitate care este mai scazuta decat intregul potential al mintii mele inseamna sa-mi tai motorul meu si sa ma condamn la un altfel de miscare; decadere – ca munca mea este un proces de a-mi atinge valorile, si ca a-mi pierde ambitiile pentru valorile mele, inseamna sa-mi pierd ambitia de a traii – ca organismul meu este o masina, dar mintea mea este soferul, si ca trebuie sa conduc atat de mult cat poate vedea mintea mea, cu realizarea ca si scopul calatoriei mele iubind procesul – ca altfel,  daca nu am niciun scop sunt o masina aruncata la mila oricarei avalanse de pamant in primul sant – ca daca imi musamalizez mintea sunt o masina stricata care prinde usor rugina, ca daca permit unui lider sa-mi prescrie drumul lui sunt o epava aruncata la cimitirul de epave, si ca daca fac din viata altui om scopul meu sunt un navetist pe care niciun sofer nu ar trebui sa-l ia in masina sa niciodata – ca munca mea este scopul vietii mele, si ca trebuie sa accelerez pe lanca orice criminal care isi cere dreptul de a ma oprii, ca orice valoare gasesc in afara de munca mea, orice loialitate sau dragoste, pot fi numai calatori pe care eu i-am ales sa impartaseasca calatoria mea si ca acestia trebuie sa fie calatori care merg pe puterea lor in aceeasi directie.

Mandria este recunoasterea faptului ca eu sunt cea mai mare valoare a mea, si ca la fel ca toate valorile umane, aceasta trebuie sa fie castigata – ca orice realizare deschisa mie, cea care le face pe toate celelalte posibile este crearea propriului caracter – ca integritatea si valoarea caracterului meu , actiunile mele, dorintele mele, emotiile mele, sunt produsele premiselor tinute de mintea mea – ca prin natura mea umana trebuie sa produc valorile fizice de care am nevoie pentru a-mi sustine viata, asemeni trebuie sa obtin valorile de caracter care face ca viata mea sa merite sa fie sustinuta – ca sunt o fiinta de bogatie creata de mine, asemeni sunt si o fiinta de suflet creat de mine – ca pentru a traii am nevoie de un simt de valoare de sine, dar ca om, ce nu am valori automate, nu am stima de sine automata, si trebuie sa o castig pe a mea modelandu-mi sufletul in imaginea idealului meu moral, in imaginea mea de OM, fiinta rationala care sunt nascut pentru a crea, dar care trebuie sa creez deliberat – ca prima pre-conditie a stimei de sine este luminuozitatea egoista a sufletului care doreste ceea ce este mai bun din tot ceea ce este, in valori de materie si spirit, un suflet care cauta mai presus de orice sa-mi ating perfectiunea mea morala, valorizand nimic mai mult decat pe mine insumi – si ca dovada ca am obtinut stima de sine este sfidarea dezintegratoare si razvratirea asupra rolului de animal de sacrificiu, impotriva impertinentei ticaloase a oricarui crez care propune sa jertfeasca valoarea neinlocuibila care este constiinta mea si gloria incomparabila care este existenta mea in fata evaziunii oarbe si decaderii data de stagnarea celorlalti.

Sunt mandru de valoarea mea si de faptul ca doresc sa traiesc.

Fericirea mea este singurul meu scop moral, si numai virtutea mea il poate atinge. Iar virtutea nu reprezinta un final in ea insasi. Viata este recompensa virtutii – si fericirea este scopul si recompensa vietii.

Fericirea nu poate fi atinsa la comanda capriciilor emotionale. Fericirea nu este satisfactia oricarei dorinte oarbe irationale in care as incerca sa ma rasfat si complac. Fericirea este o stare de bucurie noncontradictorie – bucuria fara penalizarea vinei, o bucurie care nu se izbeste de nicio valoare de a mea si care nu lucreaza pentru distrugerea mea, nu o bucurie de sustragere a mintii mele, ci de a folosii puterea totala a mintii mele, nu bucuria de a falsifica realitatea, ci de atinge valorile care sunt reale, nu bucuria unui intretinut social, ci bucuria unui producator. Bucuria este posibila doar unui om rational, om care nu doreste nimic mai mult decat scopuri rationale, nu cauta nimic in afara de valori rationale, si isi gaseste bucuria in nimic altceva decat actiuni rationale.

La fel cum nu sunt contradictii in valorile mele si nici conflicte in dorintele mele – de asemenea nu sunt victime si nici conflicte de interes intre oamenii rationali, oameni care nu doresc ceea ce nu au castigat, si care nu se uita la ceilalti cu dorinta canibaliceasca, oameni care nici nu fac sacrificii si nici nu le accepta.

Simbolul moral al acestui gen de persoana este comerciantul. Iar eu sunt un comerciant!

Un comerciant este un om care castiga ceea ce primeste si nu da sau ia ceea ce nu este meritat. Un comerciant nu cere sa fie platit pentru esecurile sale, si nici nu cere sa fie iubit pentru defectele sale. Un comerciant nu-si iroseste corpul ca nutret pentru vite sau sufletul sau ca pomana.  La fel cum nu isi da munca sa daca nu primeste valoare inapoi asemeni face si cu valorile spiritului – dragostea sa, prietenia, stima de sine – decat ca si plata pentru virtutile umane, ca plata pentru propria placere egoista pe care o primeste de la oamenii pe care ii respecta.

Nu am nicio obligatie confratilor mei oameni in afara de obligatia pe care mi-o datorez mie, obiectelor materiale si a intregii existente: rationalitatea.

Pot relationa cu ceilalti si o voi face doar din motiv pur personal cand ceilalti vad ca interesele noastre coincid, cand nu vad asta nu intru in relatie.

Las descurajatii sa se duca pe calea lor si eu nu ma clatin din directia mea. Castig doar prin logica si nu ma predau decat logicii. Nu predau ratiunea mea si nu intru in relatii cu cei care si-o predau pe a lor. Nu am nimic de castigat de la prosti sau lasi; nu am niciun beneficiu pe care sa-l castig din viciile umane; de la prostie, necinste sau frica. Singura valoare pe care mi-o poate oferi vreun om este produsul mintii sale. Cand nu sunt de accord cu un om rational las realitatea sa fie arbitrul final; daca am dreptate, el invata; daca el are dreptate eu invat; unul dintre noi castiga dar amandoi profitam.

–– Final (sau mai bine zis Inceput pentru ca pentru mine a inceput o noua viata din momentul in care am adoptat acest cod si la fel va fii si pentru tine) ––

Daca chiar esti OM si vrei sa devorezi la modul cel mai egoist placerea de a trai dupa cel mai inalt standard de viata al tau fa publica hotararea TA.

Nu trebuie sa fie acceptarea codului meu, pe care l-am scris mai sus, desi consider ca acest cod este singurul cod cu adevarat PRO VIATA la cel mai inalt nivel.

Poate sa fie orice hotarasti tu, pentru ca in timp oricum realitatea ne invata pe toti si astfel fiecare din noi putem corecta directia pe care mergem.

Ideea este sa HOTARASTI ceva.

Tine minte!

TU si cu putin din mine transformam luma in MAI BINE!

Cu Drag,

Alex Tita

P.S. Intrebarea zilei: Ce ai hotarat?

P.P.S. Fiecare dintre noi (cei din Clubul Impreuna Pentru Schimbare, Impreuna Pentru Mai Bine) traim dupa acest cod. Daca vrei sa ni te alaturi si sa facem impreuna o lume mai buna, o poti face dand click aici .

––-

Daca citesti acest mesaj si nu te-ai subscris la abonamentul meu exclusiv despre dezvoltare personala, afaceri si cresterea calitatii vietii inca mai poti obtine subscrierea si bonusurile pe care le ofer aici http://www.alextita.com/vip

Be Sociable, Share!
  • http://artillusion.org/%d0%ba%d0%b0%d0%ba-%d0%b2%d1%8b%d0%b1%d1%80%d0%b0%d1%82%d1%8c-%d0%bc%d0%b5%d1%81%d1%82%d0%be-%d0%b4%d0%bb%d1%8f-%d1%81%d0%b2%d0%b0%d0%b4%d0%b5%d0%b1%d0%bd%d0%be%d0%b3%d0%be-%d1% Celeste Goodaker

    Thanks so much for the article.Thanks Again. Want more.

  • https://sites.google.com/site/ulitepowertool742/ Electric Drill

    There is noticeably a bundle to discover out about this. I assume you produced confident good factors in options also.

  • https://www.facebook.com/subir.paira.7/posts/701446376613869 Standard Edition Google Apps Account

    some jewelry outlets give a fantastic deal of bargain for their new jewelry styles-

  • http://www.chicagocriminallawyer.pro/ criminal lawyer chicago

    What do you do when it’s your company that has gotten slimed and maligned unfairly in the press or on one of the prevalent consumer feedback sites such as PissedConsumer.com? chicago criminal lawyer Do you fix it? Can you fix it? Do you need to hire a pro? It’s interesting that „Reputation management” has evolved from a catchphrase to a science to an actual industry. Has anybody run a search on reputation management agencies lately? Prepare to be buried—you’ll get at least 25 pages of Google results.

  • Pingback: surprise eggs()

  • Pingback: make money()

  • Pingback: weseleokolicewarszawy.com.pl()

  • Pingback: creation site web maroc()

  • Pingback: création site internet tanger maroc()

  • Pingback: développeur maroc()

  • Pingback: développeur site web tanger()

  • Pingback: referencement site web tanger()

  • Pingback: creationsite.ma()